Dobrogea nedescoperita (5): ciulinii Dobrogei

Incercand sa surprind intr-o imagine esenta peisajului dobrogean, ma vad in fata urmatoarelor variante:

Dealul Allah Bair ("Muntele lui Allah"), langa comuna Crucea:


Dobrogea nedescoperita (4): Dunarea la Capidava

Dunarea la Capidava ofera un adevarat spectacol, utilizand din plin recuzita modesta a locurilor: un tractor cu remorca ca de pe vremea intrecerii socialiste in agricultura (credeam ca toate au ajuns cotete de gaini…), o barca cu pescari, niste cai, o insulita de nisip, o margine de padure; si mai ales apele Dunarii, cand albastre, cand verzi:



Dobrogea nedescoperita (3): sate dobrogene

Citisem pe net despre saracia greu de imaginat a unora dintre satele dobrogene, asa ca ce am vazut nu m-a suprins foarte tare; ma abtin de la comentarii patetice, dar le declar cele mai necajite, cele mai inapoiate si cele mai rupte de civilizatie sate romanesti; sau poate ca nu am apucat eu sa vad destule sate romanesti, nu?!

Iata intai strada principala in comuna Seimeni:


Dobrogea nedescoperita (2)

Mi-am continuat calatoria prin Dobrogea nedescoperita, si mergand de la Enisala spre sud am ajuns la Capul Dolosman, nu departe de Jurilovca. Alta veche cetate greceasca isi doarme somnul de veci aici: Orgame, numita apoi de romani Argamum. Prima asezare din Romania mentionata intr-un izvor scris din antichitate, infiintata prin secolul VII inainte de Christos, si locuita pana prin secolul VI dupa Christos. Poate ca avarii au trecut si pe aici, in joaca lor "de-a istoria" de-a lungul si de-a latul Europei.


Dobrogea nedescoperita (1)

Pentru cei mai multi dintre noi Dobrogea este bipolara si se reduce simplist la exact doua locuri: litoralul si Delta Dunarii, si cam atat; si habar nu avem daca Dobrogea mai are si altceva de spus, ori alte locuri de aratat. Dar Dobrogea inseamna mult mai mult decat Delta Dunarii si harmalaia proletara a bietului nostru litoral: inseamna si intinderile batute de soare, dealurile aride si pietroase, drumurile prafuite, cerul lipsit de nori si ars de soare, satele uitate de Dumnezeu, lanurile de floarea soarelui, ciulinii, magarii, arsita verii, Dunarea curgand pe langa pereti albi de calcar, lacurile ce odata demult erau golfuri la mare, ruinele cetatilor, istoria. Dobrogea nedescoperita (sau Dobrogea, altfel de cum o stim) chiar merita descoperita: este complicata, enigmatica, dogoratoare, semeata si incredibil de frumoasa. Si total diferita si de litoral, si de Delta Dunarii.


Sibiul celor plecaţi

Exista si un Sibiu mai putin primitor pentru turisti: trist si coscovit, cu ziduri igrasioase, cu tencuieli cazute, cu strazi mai degraba goale. Nu la vreo margine de pe harta orasului, ci chiar in centrul vechi. Este Sibiul sasilor plecati in Germania. Vanduti, mai bine zis, unei tari cu care nu prea mai aveau nimic in comun, in afara unei origini departate, pierdute in negura vremurilor. Si dupa 900 de ani in care traisera aici, si dupa ce faceau deja parte din istoria, din aerul si din esenta Transilvaniei.

Istoria a fost grozav de nedreapta cu sasii transilvaneni, luandu-le Sibiul dupa ce ei l-au cladit, l-au aparat si l-au facut sa respire vreme de 900 de ani; dar nu mai putin nedreapta a fost si cu cei care nu au plecat: si noi, si Sibiul, si Transilvania suntem mai saraci fara sasi.



Ochii atenţi ai Sibiului


Sibiul vechi, din Turnul Sfatului

Piata Mare:


Piata Mica:

Piata Mica, Podul Minciunilor, inspre Orasul de Jos:

Acoperisuri vechi, si acoperisuri noi:

Pentru cine (încă!) nu a văzut Sibiul

Pentru ca anul trecut a fost capitala culturala europeana, s-ar putea banui ca Sibiul a ajuns pomul laudat, la care neaparat sa nu te duci cu sacul. Banuiala pare a fi confirmata la o cautare pe net, unde vei vedea ca Sibiul este atat de frumos si complet prezentat pe pagini de internet, incat nu poti decat sa te gandesti, mioritic, ca nu e ceva curat la mijloc. si vox populi: "de unde si pana unde a fost Sibiu capitala culturala europeana? ce capitala mai e si asta? e ceva serios in chestia asta?..."

Sau aşa?



Cetatea din Făgăraş












Transfăgăraşanul