Sibiul celor plecaţi
Exista si un Sibiu mai putin primitor pentru turisti: trist si coscovit, cu ziduri igrasioase, cu tencuieli cazute, cu strazi mai degraba goale. Nu la vreo margine de pe harta orasului, ci chiar in centrul vechi. Este Sibiul sasilor plecati in Germania. Vanduti, mai bine zis, unei tari cu care nu prea mai aveau nimic in comun, in afara unei origini departate, pierdute in negura vremurilor. Si dupa 900 de ani in care traisera aici, si dupa ce faceau deja parte din istoria, din aerul si din esenta Transilvaniei.
Istoria a fost grozav de nedreapta cu sasii transilvaneni, luandu-le Sibiul dupa ce ei l-au cladit, l-au aparat si l-au facut sa respire vreme de 900 de ani; dar nu mai putin nedreapta a fost si cu cei care nu au plecat: si noi, si Sibiul, si Transilvania suntem mai saraci fara sasi.
Pentru cine (încă!) nu a văzut Sibiul
Pentru ca anul trecut a fost capitala culturala europeana, s-ar putea banui ca Sibiul a ajuns pomul laudat, la care neaparat sa nu te duci cu sacul. Banuiala pare a fi confirmata la o cautare pe net, unde vei vedea ca Sibiul este atat de frumos si complet prezentat pe pagini de internet, incat nu poti decat sa te gandesti, mioritic, ca nu e ceva curat la mijloc. si vox populi: "de unde si pana unde a fost Sibiu capitala culturala europeana? ce capitala mai e si asta? e ceva serios in chestia asta?..."
Biserica fortificata din Prejmer
La
Prejmer (Tartlau) este cea mai bine păstrată şi cea mai puternică
biserică-cetate medievala din estul Europei; înscrisă, din 1999, pe
lista patrimoniului cultural mondial al UNESCO.
Atestata documentar de pe la 1211, cand regele Ungariei Andrei al II-lea pomeneşte într-un document adresat cavalerilor teutoni numele râului Tarlung, pe lângă care va creşte localitatea Prejmer. Cavalerii teutoni au stat un timp aici, si ei au pus temelia bisericii din Tartlau (denumirea săsească a localităţii), in stil gotic burgund. Sasii sunt cei care au locuit aceste locuri, si care au aparat cetatea secole la rand; tot ei au construit in jurul bisericii o cetate taraneasca pentru apararea comunitatii sasesti din Prejmer.
Atestata documentar de pe la 1211, cand regele Ungariei Andrei al II-lea pomeneşte într-un document adresat cavalerilor teutoni numele râului Tarlung, pe lângă care va creşte localitatea Prejmer. Cavalerii teutoni au stat un timp aici, si ei au pus temelia bisericii din Tartlau (denumirea săsească a localităţii), in stil gotic burgund. Sasii sunt cei care au locuit aceste locuri, si care au aparat cetatea secole la rand; tot ei au construit in jurul bisericii o cetate taraneasca pentru apararea comunitatii sasesti din Prejmer.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)