Ani Choying Drolma va cânta la București pe 30 noiembrie

Astăzi am să vă povestesc despre o cântăreaţă cu totul neobișnuită: este călugăriţă buddhistă tibetană, cântă mai mereu cu ochii închiși, de parcă ar medita, iar din banii câștigaţi din cântat nu duce viaţa obișnuită a unei vedete de muzică ci susţine financiar proiecte de binefacere în îndepărtatul Nepal: este Ani Choying Drolma, care sâmbăta aceasta va cânta în București, într-un concert umanitar pentru copiii Nepalului.


Sikhii, războinicii Indiei (2)

Dacă tot văzusem monumentul celor trei martiri sikhi și muzeul sikh de pe bulevardul Chandni Chowk din Old Delhi am decis că e musai să vizitez și un templu sikh de pe aceeași arteră, numit Gurudwara Sis Ganj Sahib. Sikhii își numesc orice templu gurudwara, care înseamnă poartă către guru sau intrarea spre maestrul spiritual; iar Gurudwara Sis Ganj Sahib este clădit chiar pe locul în care povesteam recent că în noiembrie 1675 a fost martirizat cel de-al nouălea guru al sikhilor, Guru Tegh Bahadur, la porunca împăratului mogul Aurangzeb; așa că locul este sfânt pentru sikhi.


Ce se mai poartă prin Roșia Montană bucureșteană (8)

Aseară a fost a 12-a săptămână de proteste de duminică, iar Roșia Montană bucureșteană a părut că își dă sufletul precum un biet moșneag de 120 de ani. Așa că iată mai jos ceea ce păreau a fi, aseară în Piaţa Universităţii, ultimele sale cuvinte…

Ţara lui Dracula: o uriașă gogoașă turistică (4)

Șoc și groază: adevarul.ro a relatat, într-un articol recent, următoarele descoperiri epocale: “Castelul în care „a trăit şi a păcătuit” Dracula se află în Hunedoara, scria în 1969 o celebră jurnalistă din Statele Unite ale Americii, Aline Mosby. Ea a fost cea care a pornit pe urmele personajului însetat de sânge din romanul lui Bram Stoker şi, cu peste cinci decenii în urmă, a descoperit că locul unde el trăise nu a fost Bran, ci Hunedoara.”


Ce se mai poartă prin Roșia Montană bucureșteană (7)

Aseară a fost un alt stil de-a petrece duminica în familie, în Roșia Montană bucureșteană: static, în Piaţa Universităţii, cu cântece ce mă fac să mă gândesc la un Cenaclu Flacăra în versiune 2.0; foarte probabil că susţinătorii sus-puși ai proiectului minier de la Roșia Montană și-au frecat mâinile de bucurie, gândind că în sfârșit frigul și cele 11 săptămâni de proteste i-au dat gata pe manifestanţi; dar eu aș zice că mai degrabă s-a intrat într-o altă etapă a protestelor, în care un timp se va protesta altfel decât până acum. Oricum, e de remarcat că cele 11 săptămâni de proteste și-au creat un întreg folclor urban de cântece de protest, pe care le-aș asemăna cu cântecele de haiducie de pe vremuri; așa că la finalul postării am lăsat favoritele mele de aseară: o fotografie și o asemenea melodie din folclorul urban al Roșiei Montane, pe alese… Și merită să intri și tu pe vizitatirosiamontana.ro, unde vei afla cum poţi ajunge la Roșia Montană, unde te poţi caza și ce poţi vedea acolo; pentru că în mod sigur nu e deloc rea ideea de a petrece Crăciunul și Revelionul la Roșia Montană, ori măcar de a face o plimbare de week-end pe acolo…

Sikhii, războinicii Indiei (1)

Sunt sigur că ţi-i aduci aminte din filmele vestice în care apar imigranţi indieni: poartă turbane mari, viu colorate, și bărbi negre și dese, frumos îngrijite, și își întâmpină politicoși clienţii în pragul prăvălioarei lor în care învârt cine știe ce afacere mică dar prosperă; foarte probabil că ai rămas cu senzaţia că sunt niște indieni obișnuiţi, și că așa trebuie să arate indienii; ori poate ai gândit că sunt musulmani, din moment ce au bărbi și turbane; dar nu sunt nici indieni obișnuiţi și nici musulmani; sunt sikhi, războinicii Indiei.