Valea Yarlung, leaganul civilizatiei tibetane

Prima oprire obligatorie in Tibet ar trebui sa fie in valea Yarlung, pentru cel putin o duzina de motive: in valea Yarlung este locul nasterii civilizatiei tibetane, si tot aici s-a format primul regat tibetan, condus de dinastia Yarlung; in valea Yarlung sunt si primele manastiri buddhiste construite in Tibet, cum ar fi manastirea Samye, dar si orasul Tsedang, care a fost prima capitala a Tibetului; tot aici sunt mormintele stravechi ale primilor regi tibetani si mai multe locuri de pelerinaj legate de marele maestru Padmasambhava, parintele buddhismului tibetan.

Valea Yarlung este o fasie de campie inalta de-a lungul fluviului Yarlung Tsangpo (Brahmaputra), marginita la sud de muntii Himalaya, iar la nord de lantul muntos Nyenchen Tanglha; lung de 700 de kilometri si cu inaltimi de peste 7000 de metri, acest lant muntos (pe cat de impresionant, pe atat de necunoscut in afara Tibetului) este o parte a muntilor Transhimalaya, care se intind paralel cu Himalaya si cu Yarlung Tsangpo, separand partea sudica a podisului tibetan, populata si cat de cat primitoare, de platoul nordic Changtang, inspaimantator de arid si aproape cu totul nelocuit.

Fertila si mult mai putin arida decat restul podisului tibetan, valea Yarlung are cele mai bune conditii naturale din intreg Tibetul; asa ca locuitorii din Yarlung au practicat agricultura inca de acum multe secole si s-au bucurat din plin de bogatia vaii inverzite, in timp ce in alte locuri din Tibet oamenii au trait mai departe viata grea de nomazi crescatori de animale. Iar pozitia geografica excelenta a vaii Yarlung (in sud-estul Tibetului central, la o distanta nu foarte mare de micul stat Bhutan din zilele noastre si de linia muntilor Himalaya) a permis controlarea rutelor comerciale care traversau Tibetul catre Nepal si India; asa ca valea Yarlung a fost locul in care in vechime se concentra agricultura si comertul intregului Tibet, adica partea cea mai importanta a bogatiei sale.

Centrul urban al vaii este orasul Tsedang (Zetang), care a fost prima capitala a Tibetului, pana in prima jumatate a sec. 7, cand regele Songtsen Gampo (conducator al unui imperiu tibetan aflat in plina expansiune militara) a decis mutarea capitalei mai la nord, in Lhasa; in zilele noastre insa Tsedang nu impresioneaza cu nimic, avand doar aspectul patrat si cenusiu al unui orasel chinezesc de provincie, aspect la care cu siguranta va fi contribuit din plin sistematizarea urbana facuta de chinezi dupa ocuparea Tibetului; aproape unit cu orasul vecin Nedong, Tsedang este capitala prefecturii tibetane Lhoka (sau Shannan) si unul dintre orasele mari ale Regiunii Autonome Tibet (sau Xizang Zizhiqu, cum ii spun stapanii chinezi).

Exista in valea Yarlung si o gramada de manastiri buddhiste tibetane care merita vazute: cat se poate de firesc, din moment ce valea Yarlung a fost prin secolele 7-8 centrul de iradiere a religiei buddhiste catre intregul Tibet. Dintre ele manastirea Samye nu trebuie cu niciun pret ratata, pentru cel putin doua motive: se spune ca este prima manastire buddhista construita in Tibet (undeva intre anii 775-779) si este strans legata de Padmasambhava, parintele buddhismului tibetan; iar pe drumul catre Lhasa se afla manastirea Mindroling; este mult mai recenta decat Samye, insa in mod sigur merita si ea sa fie vizitata.

Tot in Valea Yarlung este si palatul Yungbulakang, considerat cea mai veche constructie din Tibet; numit si Yumbulagang sau Yumbu Lakhang (pentru derutarea totala a celor ca mine, care incearca sa si pronunte corect ceea ce viziteaza...), palatul este la o distanta de vreo 9 km de orasul Tsedang. A fost palatul primilor regi tibetani, iar o legenda Bön (vechea religie a Tibetului, anterioara buddhismului) spune ca a fost construit in secolul II (sau chiar mai devreme?) de catre primul rege al Tibetului, Nyatri Tsenpo. In prima jumatate a sec. 7 Yungbulakang inca era resedinta de vara a regelui tibetan Songtsen Gampo, primul dintre marii regi ai Tibetului; insa dupa mutarea capitalei in Lhasa palatul a cazut treptat in uitare. 

Barbaria revolutiei culturale din China lui Mao a lovit cu brutalitate si palatul Yungbulakang, transformandu-l in ruina. A fost reconstruit in anul 1983, asa ca ceea ce se vede astazi este doar o copie (mai mult sau mai putin fidela) a celei mai vechi fortarete tibetane.

Palatul Yungbulakang este pe varful unei culmi stancoase, asa ca pana la el am urcat cocotati pe spinarea unor caluti tibetani, pe cat de mici si indesati, pe atat de impopotonati cu panglici si zorzoane colorate; si vazand cate serpentine erau pana sus trebuie sa imi declar deschis admiratia pentru femeile tibetane care pentru ceva maruntis ne-au condus calutii de capastru, tropaind repede alaturi de caluti pe poteca care urca catre culme.

Iar sus te poti bucura de intreaga priveliste a vaii Yarlung: leaganul civilizatiei tibetane si stravechea fortareata a razboinicilor Bön ti se intind cuminte in fata ochilor; acum un mileniu si jumatate aici era inima vechiului Tibet pre-buddhist; de aici au pornit tibetanii invaziile din secolul 7 catre India, Nepal si Asia Centrala, care i-au adus pe tibetani in contact cu buddhismul adoptat deja de indieni si chinezi; tot de aici a inceput raspandirea buddhismului printre tibetani, iar buddhismul este cel care i-a transformat pe tibetani dintr-o natiune de razboinici fiorosi in poporul pasnic si bland de astazi. Oricat ar parea de cinica sau de contradictorie, istoria are o logica incredibil de precisa, in care totul se inlantuie cauzal; iar in logica istoriei Tibetului valea Yarlung are unul dintre cele mai importante locuri.