Ici-colo, prin Dalmatia

Pentru a calatori ici-colo prin Dalmatia mi-am fixat ca „centru de operatiuni” orasul Dubrovnik, din extremitatea sudica a Dalmatiei si a Croatiei. Stiu, s-ar putea spune ca este o alegere usor bizara datorita pozitiei sale excentrice fata de restul Dalmatiei, optiunea cealalta fiind metropola Split din Dalmatia centrala, cel de al doilea oras al Croatiei si inima economica a Dalmatiei; dar dupa ce am calatorit in Split am inteles ca am ales corect: intr-adevar, tot Dubrovnikul era alternativa cea mai buna.



Dalmatia inseamna cea mai mare parte a coastei croate, aflata pe malul estic al Marii Adriatice: un tarm muntos si adesea inverzit, brodat cu golfulete adanci si cu o puzderie de insulite, de o frumusete naturala care iti taie respiratia; avand o personalitate distincta in creuzetul etnic al regiunilor fostei Iugoslavii, Dalmatia este diferita nu doar fata de vecinii ei Bosnia si Muntenegru, ci intr-o anumita masura chiar si fata de Croatia panonica; in intreaga Dalmatie s-a vorbit multa vreme limba dalmatiana, limba romanica astazi disparuta, religia dominanta este catolicismul iar suprematia politica a fost detinuta de venetieni in mai toata perioada evului mediu; si singurul oras al Dalmatiei care a scapat devreme de dominatia venetiana a fost Republica Ragusa din Dubrovnikul de astazi. In mod uzual este considerata in afara Dalmatiei coasta nordica a Croatiei, cu peninsula Istria si cu marile insule din nord, Krk, Cres si Losinj; in schimb exista motive pentru a socoti ca parte din Dalmatia istorica si regiunea golfului Kotor din Muntenegru.



Dubrovnik: Perla Adriaticii

 

Oras medieval splendid pastrat pana in zilele noastre, Dubrovnik era numit in evul mediu Ragusa, si era o republica maritima activa in comertul Mediteranei si un rival de temut al Venetiei; George Bernard Shaw a numit Dubrovnikul "raiul pe pământ", iar astazi el este una dintre atractiile turistice majore ale Croatiei si ale Adriaticii, astfel incat i se spune adesea Perla Adriaticii.


Calatoria prin Dubrovnik poate incepe la poarta Pile cu o plimbare pe zidurile vechiului oras, de unde se pot admira in voie acoperisurile de tigla rosie ale vechilor cladiri din piatra si intinderea albastra a Adriaticii. Dupa un tur complet al zidurilor se poate cobori in orasul vechi pe la aceeasi poarta Pile, pentru a parcurge pe indelete artera principala a Dubrovnikului, numita Stradun sau Placa; ea porneste de la poarta Pile din vest si strabate mijlocul orasului vechi pana in in partea sa estica, unde se afla piata Luža si cele mai frumoase cladiri ale orasului: biserica Sv. Vlaho (St. Blasius), Palatul Sponza, Palatul Rectorului si Catedrala. Din piata Luža sunt mai multe optiuni: prima ar fi sa mergi mai departe spre Manastirea Benedictina si apoi pana la poarta Ploče din est; a doua ar fi sa vizitezi in tihna stradutele orasului vechi, care sunt de-a dreptul incantatoare; iar a treia optiune poate fi sa te opresti la masa in portul vechi al orasului; nu doar ca portul este unul dintre cele mai fermecatoare locuri din Dubrovnik, dar de aici se pot lua si navele pentru o plimbare pe insula Lokrum, aflata la 600 de metri de Dubrovnik; linistita, umbroasa si inverzita, Lokrum merita o calatorie de cel putin o jumatate de zi. Iar la intoarcere merita sa vezi Dubrovnikul noaptea: Stradun si piata Luža, dar mai ales portul vechi, arata incredibil sub lumina felinarelor stradale si a lunii.

Pentru a te bucura de panorama de vis a Dubrovnikului poti lua autobuzul pana pe inaltimea care domina orasul, numita de localnici „muntele” Srđ; se poate urca si pe jos, Srđ avand doar putin peste 400 de metri, insa urcusul este indeajuns de anevoios; iar de pe Srđ se poate merge mai departe catre sud-est, spre inaltimea Bosanka, de unde se pot captura cele mai bune imagini de sus cu orasul vechi al Dubrovnikului. O varianta mult mai lejera decat urcarea pe Srđ si Bosanka poate fi vizitarea fortaretei Lovrijenac; aflata la mica distanta de orasul vechi, langa poarta Pile, ea este indeajuns de inalta incat sa ofere cateva imagini multumitoare cu zidurile si cladirile din Dubrovnikul vechi.

 

Partea noua a orasului este mult mai putin interesanta decat Dubrovnikul vechi, insa in niciun caz nu este de neglijat; in Dubrovnik merita sa iei in calcul doua optiuni pentru cazare, cazarea la pensiuni particulare in orasul vechi si cazarea la hotelurile din parta noua a orasului, in peninsulele Lapad sau Babin Kuk; eu m-am cazat in Lapad si nu regret, pentru ca golful Lapad este in mod sigur un loc in care merita sa te trezesti in fiecare dimineata pentru cateva zile. La distanta nu foarte mare de Lapad se afla uriasul port Gruž, portul modern al Dubrovnikului; iar doritorii de adrenalina pot incerca o zi de hei-rup turistic in barci mici si picnic insular in Elafiti, un mic grup de insule aflate la mica distanta de partea noua a Dubrovnikului.

 

Dalmatia centrala: Split si Trogir

 

Sunt foarte multe de vazut in Dalmatia centrala, insa in mod sigur atractiile turistice majore ale Dalmatiei centrale sunt orasele Split, inima economica si comerciala a Dalmatiei, si Trogir, o bijuterie arhitectonica venetiana numita adesea „orasul-muzeu”.

 

Split este cel mai mare si mai important oras din Dalmatia si cel de al doilea oras al Croatiei. La fel ca multe alte orase din Dalmatia, Split a fost oras venetian timp de mai multe secole; insa prima atractie a Splitului este palatul lui Diocletian datand din perioada tarzie a dominatiei romane, in care localnicii si-au construit case, pravalii si biserici (inclusiv catedrala St. Domnius - Sv. Duje) sprijinite direct pe vechile ziduri romane vechi de 1700 de ani; in Split mai merita vazute centrul istoric, cu cladiri in stil venetian, si Riva, promenada marina a orasului; iar la mica distanta de Split se afla Solin, unde se pot vizita ruinele anticei metropole romane Salona, fosta capitala imperiala.


Trogir a fost tot oras venetian, insa este mult mai vechi decat Split, fiind infiintat de colonisti greci prin secolul III inainte de Christos. Este asezat la vreo 27 de kilometri de Split si este impartit in trei de apele Adriaticii: o parte a orasului este pe continent, alta parte este pe insula Čiovo iar centrul istoric al vechiului Trogir se afla pe o mica insula dintre continent si insula Čiovo; legata prin poduri de celelalte doua parti ale orasului, insula Trogir este cea care detine toate comorile locale: catedrala Sf. Laurentiu, construita in secolul XIII si aflata in piata Ioan Paul al II-lea (Trg Ivana Pavla II), fortareata venetiana Kamerlengo si Riva, bulevardul de promenada cu fatada la mare. Insa in afara acestora mai sunt foarte multe de vazut in Trogir; cu o vechime ca oras de peste 2300 de ani, centrul istoric al Trogirului contine o intreaga colectie in aer liber de palate, biserici si turnuri construite in evul mediu intr-un amestec incantator de stiluri arhitecturale. Asa se face ca intreg centrul istoric (adica toata insula Trogir) este numit in gluma de catre localnici "muzeul orasului”.



Un tur serios prin Dalmatia centrala ar mai trebui sa includa si Kaštela, intre Split si Trogir, precum si oraselele Vis din insula Vis si Hvar din insula Hvar; poate merita vazuta si plaja Zlatni Rat din insula Brač, macar pentru faptul ca este plaja cea mai faimoasa din intreaga Croatie. Si evident ca din Dalmatia centrala se poate merge mai departe catre Dalmatia de nord; eu sigur asa face asta, pentru ca Dalmatia de nord mi-a scapat in totalitate pana acum, desi vechile orase venetiene Zadar si Šibenik si Parcul National din insulele Kornati sunt locuri pe care mi-as dori sa le vad.

 

Dalmatia de sud: Cavtat, Mljet, Korčula si Ston

 

La doar 25 km la sud de Dubrovnik se afla Cavtat, un mic si foarte cochet oras pe coasta Adriaticii si capitala a regiunii Konavle, cea mai sudică regiune a Dalmatiei şi a Croatiei. Aici a existat o înfloritoare colonie greacă, Epidauros, ajunsa mai tarziu sub ocupaţie romană, din care au plecat vechii intemeietori ai Ragusei, Dubrovnikul de astazi; asa ca vechiul nume dalmat si italian al Cavtatului este Ragusavecchia. Este un orasel in intregime fermecator, asa ca nici nu imi mai bat capul sa punctez ceva anume in Cavtat.



Aflata la nord-vest de Dubrovnik, insula Mljet este cea mai sudica dintre insulele mari ale Dalmatiei, iar atractia ei principala este Parcul National Mljet, un paradis insular verde tipic Dalmatiei. O legenda locala spune ca Mljet este insula pe care nimfa Calypso l-a tinut captiv pe Ulise timp de sapte ani; habar nu am daca e adevarat si nici nu am intalnit vreo nimfa in Mljet, dar pot confirma ca insula este de-a dreptul rapitoare, intrucat am fost la doar un pas sa raman pe ea cu o noapte in plus fata de cat imi planificasem.

 

Putin mai la nord de insula Mljet este insula Korčula, avand drept capitala vechiul oras venetian Korčula; construit pe o peninsula si inconjurat de masive ziduri venetiene, orasul Korčula are ca atractii principale catedrala Sf. Marcu (a carei constructie a inceput in 1301 si a fost terminata in 1806!), manastirea franciscana, palatul guvernatorului venetian si alte cateva palate ale nobilililor locali. Traditiile locale spun ca aici este locul de nastere al calatorului venetian Marco Polo, asa ca (vrei, nu vrei) va trebui sa vizitezi si cladirea numita de localnici casa lui Marco Polo.

 

Iar pana sa ajungi din Dubrovnik in Korčula vei trece prin peninsula Pelješac, in care sunt patru atractii: in primul rand, Pelješac este bine-cunoscuta pentru vinurile rosii Dingač, Plavac si Postup, faimoase (mai ales Dingač) si in afara Croatiei; in al doilea rand, asezarea Mali Ston (Micul Ston) de langa orasul Ston, capitala peninsulei, este socotita drept una dintre capitalele gastronomiei europene, intrucat aici se gasesc fructe de mare (in primul rand stridii) si specii de peste mai gustoase si mai ieftine ca oriunde in Europa; apoi sunt fortificatiile enorme de langa orasul Ston, construite de raguzani in secolul XIV pentru a apara Republica impotriva atacurilor dinspre nord ale venetienilor, despre care se spune ca ar fi o replica mai mica a Marelui Zid Chinezesc; in fine, in Pelješac mai merita vazut si incantatorul orasel Orebić aflat la capatul dinspre Korčula al peninsulei, din care se traverseaza un brat de mare pentru a ajunge in Korčula.

 

Golful Kotor: stramtoarea Verige, Kotor si Budva

 

Chiar daca astazi nu face parte din Croatia, ci din Muntenegru, regiunea gofului Kotor (Boka Kotorska sau Bocche di Cattaro) din sud-vestul Muntenegrului este afiliata istoric tot Dalmatiei: in zona s-a vorbit multa vreme limba dalmatiana, religia dominanta a fost catolicismul iar suprematia politica a fost detinuta de venetieni pana foarte tarziu, la inceputul secolului 19. Iar golful se afla la o distanta mica de granita cu Croatia, asa ca din Dubrovnik se ajunge destul de usor pana la Kotor, urmand drumul de coasta catre sud-est, care trece prin orasul Cavtat si prin regiunea de coasta Konavle.

 

Golful Kotor este de fapt cel mai sudic ford al Europei: inconjurat de culmi muntoase din toate partile, extrem de ingust si mult intrat in uscat (asa cum sta bine unui fiord care se respecta), golful este impartit in doua de stramtoarea Verige, avand pe fundal privelistea eterica a oraselului Perast si a insulelor Sf. Gheorghe si Gospa od Skrpjela. In zona mai sunt doua orasele tocmai bune pentru turisti, Risan si Tivat, si o gramada de locuri incredibil de frumoase.



Capitala regiunii Kotor este pitorescul pitorescul oras Kotor, din care Venetia a dominat timp de mai multe secole provincia numita pe atunci Albania Veneta; odata ajuns aici va fi imposibil sa ratezi Turnul cu ceas din secolul 16, catedrala Sv. Tripun (San Trifone), construita initial in secolul 8 si ulterior reconstruita, si biserica Sv. Luke, datand din 1195.

 

La o distanta mica de Kotor se afla stravechiul oras Budva, asezat pe fasia de litoral adriatic de la sud-est de golf. Un oras nu doar foarte vechi ci si aproape nerezonabil de frumos, asa ca numai Trogir din Dalmatia centrala mi-a mai placut la fel de mult ca Budva; in afara de Dubrovnik, bineinteles. La fel ca si Trogir, Budva are un oras vechi, numit Stari Grad, incarcat de cladiri demne de tot respectul; merita vazute cele trei biserici importante din  Stari Grad (Sv. Ivan din secolul VII, Santa Maria in Punta datand din 840 si Sf. Treime (Sv. Trojica) din 1804), zidurile venetiene ale Orasului Vechi, precum si Mogren, cea mai cunoscuta plaja a Budvei si un loc cat se poate de fotogenic.

Un comentariu: