In Tingri
am ajuns dupa trecerea prin rezervatia naturala Qomolangma, in care ne-am putut
bucura ochii cu silueta departata a Everestului, gigantul gigantilor. Era
penultima noapte in Tibet, si ultima noapte petrecuta pe podisul tibetan; a
doua zi urma sa pornim catre Zhangmu, care chiar daca tine administrativ tot de
Tibet este de fapt o vale himalayana si nu o parte a platoului tibetan, adica a
Tibetului geografic.
Tingri este un mic orasel tibetan asezat la mica distanta de
granita cu Nepalul si de Himalaya; cocotat la vreo 4300 de metri inaltime,
Tingri este faimos pentru vederile superbe pe care le ofera inspre celebrele
culmi Everest si Cho Oyu, si adesea este utilizat ca baza de plecare pentru
ascensiunile pe aceste mari varfuri himalayene.
Are vreo 530 de locuitori, sarmani si necajiti cum nu am mai vazut in alte locuri din Tibet. Si arata cu adevarat dezolant: un pod, o strada, cateva corturi de nomazi (saraci lipiti pamantului si salbatici ca niste fiare flamande), cateva case frumoase, in stil traditional tibetan, si cam atat. Iar pe fundal troneaza maiestuoasa silueta enorma a muntilor Himalaya. Tingri aduce cu un oras din vestul salbatic al Americii de altadata, asa cum le stim din filme: un avanpost al civilizatiei in mijlocul salbaticiei, o biata caricatura grosolana de oras adevarat, un loc batut mai mult de vanturi decat de oameni.
Dar inserarea in Tingri este un adevarat spectacol; in care actori sunt cerul, muntii si norii; iar soarele ascuns dupa nori este regizorul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu