joi, 22 septembrie 2011

Srinagar: Venetia Indiei (2)

Am fost atat de incantat sa locuiesc intr-o houseboat pe lacul Dal, incat in cele trei zile in care am stat in Srinagar am fost mai lenes ca niciodata in aceasta calatorie; este adevarat ca Srinagar are si alte atractii in afara de Lacul Dal, cum ar fi orasul vechi, moscheile si monumentele construite de Marii Moguli, insa personal cred ca nu se pot compara cu lacul Dal. Iar o houseboat de pe lacul Dal pare locul perfect in care sa nu faci nimic o buna parte din zi si totusi sa te simti multumit si implinit asa.




Asa ca, finalmente, cel mai mare dusman in timpul sederii pe lacul Dal mi-a fost chiar lacul Dal: in Srinagar eram la un pas de a fi rapus de lene; lene orientala, degustata indelung pe houseboat, privind in gol pe deasupra lacului, ori stand la taifas fara cap si fara coada cu ceilalti locatari de pe houseboat: doi polonezi, un francez si o panameza, plus Tariq, unul din fratii care administreaza Raja`s Garden: capul rautatilor in materie de taifas.

Intr-un moment de revolta fata de epidemia de lene de pe houseboat am urcat pe colina Shankaracharya, pe care este probabil ca mai este singurul (si poate ultimul?) templu hindus din Srinagar. Si chiar daca nu am putut vedea templul (din motive administrative, adica zelul usor exagerat al soldatilor indieni, care pazeau templul mai ceva ca pe un obiectiv militar), am avut norocul formidabil sa pot admira Venetia Indiei de sus, de la inaltime.



Iar in ultima mea zi in Srinagar m-am trezit dimineata la 4 si jumatate (incredibil, dar adevarat) pentru a pleca intr-o shikara, la ora 5, catre mult-laudata piata de zarzavaturi din Srinagar, de pe lacul Dal. Dar ce poate face ca o simpla piata de zarzavaturi sa merite un asemenea efort titanic? E simplu; faptul ca - la fel ca multe alte lucruri pe lacul Dal - si piata de zarzavaturi este o piata plutitoare. Localnicii vin aici din toate partile lacului Dal, cu barcile incarcate cu verdeturi proaspete; aici, pe barci, in piata plutitoare, se incheie targurile, dupa care o parte buna din zarzavaturile aduse aici se imprastie prin Srinagar.


Agitatia acestei piete este cu totul aparte; agitatie e un fel de a zice, pentru ca oamenii se inteleg sa vanda si sa cumpere stand la taifas oriental; nimeni nu se grabeste; de dragul vitezei s-ar putea rata placerea conversatiei, ceea ce ar fi inadmisibil. Legaturile mari de zarzavat sunt trecute dintr-o barca in alta, intre cateva cuvinte aruncate peste apa; iar unii dintre localnici stau asezati cu picioarele incrucisate la prora barcii intr-un mod atat de natural, de parca s-ar fi nascut acolo.

Iar lacul Dal dimineata la prima ora este ceva ce merita neaparat vazut: din apa racoroasa, mirosind din nou a prospetime, se ridica un abur laptos, lumina este inca timida iar cea mai mare parte din locatarii lacului inca dorm; e liniste si abur, asa ca intreg lacul Dal se rasfata intr-un nimb de magie matinala. Iar din minarete se aud chemarile muezinilor, fiecare in legea lui, care se unesc undeva deasupra lacului intr-un cor haotic si armonios totodata.


p.s.: s-ar putea sa iti placa si Srinagar: Venetia Indiei (1).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu