Dobrogea nedescoperita (1)

Pentru cei mai multi dintre noi Dobrogea este bipolara si se reduce simplist la exact doua locuri: litoralul si Delta Dunarii, si cam atat; si habar nu avem daca Dobrogea mai are si altceva de spus, ori alte locuri de aratat. Dar Dobrogea inseamna mult mai mult decat Delta Dunarii si harmalaia proletara a bietului nostru litoral: inseamna si intinderile batute de soare, dealurile aride si pietroase, drumurile prafuite, cerul lipsit de nori si ars de soare, satele uitate de Dumnezeu, lanurile de floarea soarelui, ciulinii, magarii, arsita verii, Dunarea curgand pe langa pereti albi de calcar, lacurile ce odata demult erau golfuri la mare, ruinele cetatilor, istoria. Dobrogea nedescoperita (sau Dobrogea, altfel de cum o stim) chiar merita descoperita: este complicata, enigmatica, dogoratoare, semeata si incredibil de frumoasa. Si total diferita si de litoral, si de Delta Dunarii.


Mi-am inceput calatoria prin Dobrogea nedescoperita imediat dupa Cernavoda, unde am parasit drumul mare spre litoral si am luat-o la stanga inspre nord, de-a lungul Dunarii. Iar de indata ce am ajuns la Seimeni, o comuna nu departe de Cenavoda, am inceput sa inteleg de ce Dobrogea nedescoperita merita descoperita: Dunarea vazuta de la inaltimea platoului inalt al zonei dezvaluia un tablou pe cat de placut ochiului pe atat de aparte fata de ceea ce stiam eu despre Dobrogea.

Mergand si mai departe inspre nord am ajuns la Capidava; aici sunt ruinele cetatii romane Capidava (initial asezare dacica, pare-se), si un sat nu foarte rasarit cu acelasi nume. Oricat mi-ar place sa vad ruine antice si sa adulmec istoria in ele, recunosc ca cetatea nu este deloc spectaculoasa; niste ziduri inecate intre ciulini, si topite in arsita soarelui dobrogean; si niste studenti in practica, pare-se, sapand cu rabdare de chinezi intre pietre, sub soarele dogorator; insa Dunarea este superba la Capidava: de indata ce trece de pietrele cetatii face un cot larg, prelingandu-se alene pe langa o margine de padure, si incolacind o mica insula de nisip. Si Dunarea, si timpul par sa nu mai curga acolo, la doi pasi de ruinele Capidavei romane.




De la Capidava m-am intors inspre rasarit, si iata-ma trecand de comuna Targsor, pe drumul catre satul Cheia. Aici sunt Cheile Dobrogei, abrupte, stancoase si total surprinzatoare:





Aici iata lacul Sinoe, vazut dintre ruinele cetatii greco-romane Histria; peisajul e plat, iar apele lacului au o culoare trista, cenusiu-verzuie; locul arata dezolant, insa acum doua milenii era cu totul altceva: Histria era un centru urban plin de viata si un port infloritor; iar in locul lacului Sinoe era un golf al Marii Negre; ulterior acest golf s-a colmatat tot mai mult cu grinduri nisipoase, pana ce intr-un final s-a inchis cu totul si s-a transformat in laguna pe care o stim noi astazi.

Aproape un mileniu si jumatate de viata urbana infloritoare isi doarme somnul impietrit in ruinele Histriei si in tristetea cenusiu-verzuie a lagunei inchise; infiintata de greci in secolul VII inainte de Christos, Histria a fost prima colonie greceasca din vestul Marii Negre si prima asezare urbana din Romania. Romanii au locuit mai departe in Histria, pana ce avarii au devastat cetatea prin secolul VII dupa Christos. "Restul e tacere"...

Aici erau odata demult strazi pavate cu piatra, conducte de alimentare cu apa, terme, temple romane, case, pravalii, un for. Apoi istoria s-a jucat putin, manandu-i aici pe avari. A fost un joc de-a viata si de moartea; "de-a istoria". Pentru Histria, avarii au fost Biciul lui Dumnezeu.

Dupa ce am vazut Histria m-am indreptat catre nord, iar la Babadag am cotit inspre est, pana la Enisala. Aici este o cetate genoveza construita in jurul anilor 1300, la care i se spune acum Heracleea, desi de fapt era numita in acele vremuri Bambola sau Stavrichi. In perioada in care era stapanita de marii rivali ai Venetiei, lacul Babadag era unit cu lacul Razim, iar impreuna formau un golf imens la Marea Neagra; asa ca cetatea era plasata intr-o pozitie extraordinara, aproape in centrul Dobrogei, si putea supraveghea atat tarmul marii si rutele de navigatie, cat si caile de comunicatie terestre. Mai tarziu cetatea a fost stapanita o perioada de Tara Romaneasca, incapand apoi in mainile turcilor, care au denumit-o Yeni Sale. Dar dupa ocuparea cetatii de catre turci istoria ei se pierde in uitare: golful Razim se inchide treptat in lacul de azi, asa ca cetatea isi pierde importanta strategica in secolul al XV-lea si este abandonata.



Peisajul de pe langa cetatea Enisalei este cu adevarat superb; cetatea este cocotata pe un deal stancos, de unde domina cu trufie genoveza imprejurimile: dealuri pietroase, canale, iar in zare apele incredibil de albastre ale Lacului Razim.

7 comentarii:

  1. Este adevarat! Am vazut toate locurile pe care le-ai enumerat, mai putin Capidava! Este un tur care merita! Daca s-ar investi putin mai mult in pastrarea acestor locuri ar fi super!

    RăspundețiȘtergere
  2. Daca bunica ar avea roti, ar fi tramvai :)...
    Daca s-ar investi mai mult pentru pastrare nu am mai fi in Romania...

    RăspundețiȘtergere
  3. Un mic secret la Enisala:
    Spre sfarsitului lunii mai si mai ales in luna iunie in padurea de vizavi de dealul cu cetatea este plina de bujori salbatici precum cei din zona Comana de linga Bucuresti.
    Satenii din Enisala va pot indruma spre padurea e stajar plina ochi cu bujori salbatici
    Aici se poate ajunge destul de usor si cu masina pe un drum forestier.
    Bafta vreme buna si poza frumoase!

    RăspundețiȘtergere
  4. Si eu sunt indragostita de frumusetile Dobrogei despre care am scris si bineinteles voi mai scrie.Nu am stiut despre bujorii salbatici din padurea de stejari dar anul acesta ii voi cauta. Despre cetatile din Dobrogea pe care le-am vizitat am scris si eu (http://amelie.ro/socialista/jurnal-calatorie/cu-mama-in-drum-spre-mare-prin-adamclisi ) sau (http://amelie.ro/socialista/enisala-cetatea-dintre-ape-2)

    RăspundețiȘtergere
  5. aha... da, partea aceea din Dobrogea merita mult mai multa atentie decat i se da astazi; si atentie ca vine sezonul bujorilor salbatici!

    RăspundețiȘtergere
  6. Superb!prin toamna sper sa ajung si eu!

    RăspundețiȘtergere