Kathmandu, Nepal: oamenii

Kathmandu, Nepal: orasul zeitei Lakshmi

O nebunie incantatoare, asa arata Kathmandu, capitala Nepalului. Masini, ricse, biciclete, motorete, localnici nepalezi si o gramada de turisti… si toti acestia strecurandu-se intr-un mod oarecum miraculos pe stradutele inguste, intestate cu magazine, tarabe si uriase pancarte comerciale. Ochii si urechile imi sunt lovite din toate partile de culori, de siluete, de claxoane si de rumoarea tipica oraselor aglomerate; este un adevarat asediu vizual si auditiv, dar imi place.

Chitwan, Nepal: Raul Rapti

Manose

Imi place sa ascult muzica locurilor pe unde ajung sa cutreier, asa ca la plecarea din Nepal am cumparat, printre altele, si un CD cu muzica acestui Manose; imi aduc aminte ca era o taraba plina cu CD-uri din care habar nu aveam ce sa aleg, si am ales dupa criterii oarecum bizare, fara sa stiu nimic despre el.

Aveam sa aflu mai tarziu ca Manose e cunoscut deja de-a lungul si de-a latul lumii pentru melodiile sale cantate la bansuri, flautul de bambus tipic subcontinentului indian; si ca dovada ca lumea este mai mica decat pare, pe 1 octombrie 2010 cine credeti ca a cantat la Bucuresti, impreuna cu Deva Premal si Mitten? Chiar Manose!

Lumbini, Nepal: portret

Resham Firiri

O auzi peste tot prin Nepal, si e intampinata de fiecare data cu atata mandrie si bucurie, incat ai spune ca Resham Firiri este un al doilea imn al Nepalului. Si se danseaza pe ea, in cerc, ca la hora, dar cu miscari mult mai exotice; stiu sigur asta, de cand am dansat-o la lumina focului, in satucul Sauraha din mijlocul parcului national Chitwan...

Chitwan, Nepal: chipuri din Sauraha

Balthali, Nepal: orezul cel de toate zilele

In satucul nepalez Balthali e forfota mare pe campurile de orez; Nepal este unul din statele cele mai sarace ale Asiei, asa ca lanurile de orez sunt averea cea mai de pret a satenilor; sunt adunati cu mic, cu mare, pe campurile inundate, si nimeni nu sta degeaba.

Panauti: zambete nepaleze

Nepalezii sunt frumosi, interesanti, fotogenici. Amestecul rasial tipic Nepalului, intre arienii bruneti sau chiar tuciurii de-a dreptul, cum sunt indienii de obicei, si newarii sau alte triburi himalayene, cu trasaturi mongoloide, este fermecator exteriorizat pe chipurile locuitorilor din Nepal. In plus, nepalezii zambesc des, ca niste copii. Iar zambetul ii face si mai frumosi.

Totusi cele mai frumoase zambete pe care le-am vazut in Nepal au fost, de departe, cele din Panauti - un mic orasel izolat si uitat in estul vaii Kathmandu. Nu stiu de ce, dar asa este.

Lumbini, Nepal: pe urmele lui Buddha

Lumbini este in sudul Nepalului, in campia numita Terai, la mica distanta de orasul Kapilavastu. Este unul din cele patru mari locuri de pelerinaj legate de viata lui Gautama Buddha. Celelalte trei sunt in India de nord: Bodh Gaya (unde Gautama a atins iluminarea), Sarnath (locul unde a propovaduit pentru prima oara Dharma si unde a luat fiinta Sangha, comunitatea buddhista) si Kushinagar (unde a murit). Fiind unul dintre marile locuri de pelerinaj ale buddhismului Lumbini poate fi socotit si printre locurile cele mai sacre ale umanitatii, alaturi de Mecca ori Ierusalim.

Swayambhunath, Nepal: ochii lui Buddha

Cocotat in varful unui deal din Valea Kathmandu, la mica distanta de orasul Kathmandu, templul buddhist Swayambhunath este inscris pe lista patrimoniului mondial al UNESCO si este aproape cel mai vechi obiectiv religios din Nepal; stim ca a fost ridicat de catre strabunicul regelui Mānadeva (464–505), pe nume Vṛsadeva, undeva pe la inceputul secolului 5. Este un loc de pelerinaj cu totul aparte pentru buddhistii din Nepal si Tibet: pentru buddhistii din etnia newar (cei mai vechi locuitori ai Vaii Kathmandu) este cel mai important dintre locurile de pelerinaj buddhiste, in timp ce pentru buddhistii tibetani este al doilea ca importanta, dupa templul Boudhanath.

Patan, Nepal: orasul cu doua chipuri

Aglomerat; agitat; pulsand de viata din toate celulele sale; haotic. Aceasta este prima impresie pe care o da orasul nepalez Patan, zis si Lalitpur. O impresie covarsitoare pentru un european: plimbarea pe strazile aiuritor de aglomerate din Patan pare o scufundare in chiar inima haosului oriental: multimi de trecatori in haine viu colorate, copii, chipuri maslinii ale majoritarilor nepalezi, ochii oblici ai localnicilor newar, lumanari aprinse pe mici altare ridicate in mijlocul drumului, tarabe cu fructe si cu nu mai stiu cate ingramadite pe jos in colbul strazii, magazine cu marfa agatata in drum, motociclete si masini si zgomot continuu ca de stup de albine, cu toate sunetele topite intr-un zumzait indefinit si atotputernic.

Bhaktapur, Nepal: tihna de sub coloane

Bhaktapur: ferestre catre vechiul Nepal

Cine vrea sa cunoasca un colt frumos pastrat din stravechiul Nepal al newarilor si al dinastiei Malla trebuie sa vada neaparat orasul Bhaktapur. Situat la o mica distanta de capitala Kathmandu (15-20 de kilometri), Bhaktapur este faimos atat pentru arhitectura, pietele si templele sale hinduiste, cat si pentru minunatiile in lemn, metal, piatra si mai ales ceramica create de mestesugarii newar, motive suficiente ca sa fie inscris pe lista patrimoniului mondial al UNESCO. Si nu in ultimul rand, Bhaktapur este cunoscut pentru ferestrele sale minunat lucrate in lemn, pe care le poti vedea peste tot prin vechiul oras si care contribuie din plin la aerul sau atat de aparte.

Togdenii din Tashi Jong

Au plecat acum jumatate de secol din vechea manastire Khampagar din Tibet, preferand exilul in India ocupatiei chineze, iar viziunea unui maestru a transformat Tashi Jong dintr-o vale nelocuita intr-o ”insula de cultura tibetana” in mijlocul vecinilor hindusi; asa ca renascuta manastire Khampagar din Tashi Jong, in nordul Indiei, este astazi caminul faimosilor togdeni, yoghini tibetani ajunsi la cele mai inalte grade de realizare spirituala.

Marile manastiri buddhiste din Tibet

Istoria recenta a manastirilor buddhiste tibetane din Tibet este una nespus de tragica: avand vechimi impresionante si continand comori inestimabile de arta buddhista tibetana, ele au cunoscut din plin tavalugul barbar al distrugerilor de dupa ocupatia chineza din 1959 si din timpul Revolutiei Culturale; au fost bombardate cu tunurile, pradate si incendiate de Garzile Rosii, iar calugarii au fost masacrati sau obligati sa fuga. Dupa anii `80 a inceput reconstructia manastirilor, insa majoritatea lor au ramas doar fantome jalnice ale gloriei de altadata; iar pentru unele din ele au fost construite replici in exil, in lumea libera, in asezarile de refugiati tibetani din sudul Indiei.

Tibet: catre Lhasa

Am parasit valea Yarlung si ne indreptam catre Lhasa, capitala indepartata a misteriosului Tibet; drumul nostru trece pe langa raul Lhasa; numit si Kyi Chu, el este unul dintre afluentii fluviului Yarlung Tsangpo (Brahmaputra), coloana vertebrala a Tibetului.

Chipurile blande ale Tibetului

Imi plac chipurile tibetanilor, asa ca le-am tot fotografiat de-a lungul si de-a latul Tibetului vizitat de mine; si am regasit mai peste tot aceeasi blandete si aceeasi pace interioara, iar uneori, aceleasi zambete simple, ca de copii... 

Intai in orasul Tsedang, din Valea Yarlung: 

Tibet: lacul Yamdrok Yumtso

Este cunoscut ca unul din cele patru lacuri sacre ale Tibetului, alaturi de Lhamo La-tso si Namtso din Tibetul Central si de Manasarovar din Tibetul de Vest, de langa muntele sfant Kailash. Legendele locale spun ca Yamdrok Yumtso adaposteste mai multe zeitati protectoare, ori ca lacul insusi ar fi o zeita metamorfozata; oricum, lacul este considerat sfant de catre tibetani si i se atribuie puteri spirituale deosebite. Tibetanii cred ca Yamdrok Yumtso face parte din sufletul natiunii tibetane; si ca daca lacul ar seca, Tibetul ar deveni nelocuibil. Asa ca lacul este vizitat de multi pelerini tibetani si este privit cu respect si veneratie de toti tibetanii.

Lhasa, Tibet: templul Jokhang

Jokhang este foarte probabil cel mai vechi, cel mai sacru si cel mai important templu buddhist din Tibet; asa ca este inclus pe lista patrimoniului mondial al UNESCO, alaturi de palatele Potala si Norbulingka. Templul este cunoscut ca Jokhang („casa lui Buddha”) sau Zuglagkang (ori Tsuklakang, „casa stiintelor magice”, sau „casa intelepciunii”), fiind unul dintre templele tibetane asociate cu stiintele oculte atat de pretuite de tibetani inca din epoca pre-buddhista; asa cum voi arata in continuare, Jokhang este practic atat locul de intalnire al Tibetului cu China si cu Nepalul, cat si al buddhismului cu stravechea religie tibetana  Bön.

Lhasa, Tibet: pelerini in piata Barkhor

Lhasa, Tibet: palatul Norbulingka

Norbulingka este fostul palatul de vara al tuturor Dalai Lama dintre 1780 si 1959, si totodata un parc superb in jurul palatului, intinse impreuna pe 36 de hectare. Asezat in partea de vest a Lhasei, la mica distanta de palatul Potala, Norbulingka este inscris, impreuna cu Potala si cu templul Jokkhang, pe lista patrimoniului mondial al UNESCO. 

Lhasa, Tibet: palatul Potala

Este un complex arhitectonic gigantic, un adevarat gigant intre giganti: 13 etaje, peste 1.000 de camere, circa 10.000 capele si altare, circa 200.000 statui, doua corpuri de cladire principale (Potrang Karpo - Palatul Alb, si deasupra Potrang Marpo - Palatul Rosu) si multe alte cladiri accesorii. Si este fosta resedinta a conducatorilor Tibetului liber de altadata: faimosii Dalai Lama. Asa ca vizitand Potala te poti simti linistit acasa la Dalai Lama.

Cetatea Rasnov

Cetatea Rasnov a fost recent redeschisa si poate fi din nou vizitata de turisti. Si chiar daca mai este mult de restaurat la ea, pare intr-o forma promitatoare si este animata de vizitatori de toate varstele. De la o localnica am aflat ca Primaria din Rasnov tocmai ce a castigat recent procesul cu italianul care detinea anterior cetatea; asa s-ar explica de ce intrarea in cetate este libera, probabil primaria dorind sa isi marcheze victoria facand cinste musafirilor; foarte frumos din partea lor! Zvonurile spun ca italianul care tocmai a pierdut procesul pentru cetate o inchisese ca sa filmeze in ea filme deocheate in decor medieval.

Una peste alta, marele castigator al acestui proces pare a fi Maria Sa Turistul, caruia Cetatea Rasnov i-a fost inapoiata spre vizitare; si nu doar in filme...

Lhasa, Tibet: cele 1001 de chipuri ale palatului Potala

Palatul Potala are, la diferite ore ale zilei, infatisari deosebite. Lumina aparte a fiecarui moment pare sa il transforme, rand pe rand, in alta si alta cladire, fiecare cu un anumit impact asupra ochiului: de la tristetea apasatoare a clipelor de dinainte de inserare, la magia orientala a noptii tibetane. Palatul Potala pare a muri de tristete la asfintit, pentru a renaste odata cu venirea noptii.

Tibet, Himalaya: spre valea Zhangmu

A venit si ultima zi in Tibet, in care urma sa parasim podisul si sa trecem muntii inapoi spre Nepal. Usor-usor, Himalaya se arata: la inceput un lant muntos, apoi varfuri trufase acoperite de zapada, apoi o vale inverzita cum nu prea gasesti prin Tibet. Si vreo doua sate tibetane, cu casele construite in stil traditional si aliniate cuminte sub marginea de munte.

Tibet, Himalaya: spre Qomolangma

Drumul spre Qomolangma incepe frumos, cu un cer mai albastru ca oricand; un cer ca o promisiune.

Tibet, Himalaya: Tingri

In Tingri am ajuns dupa trecerea prin rezervatia naturala Qomolangma, in care ne-am putut bucura ochii cu silueta departata a Everestului, gigantul gigantilor. Era penultima noapte in Tibet, si ultima noapte petrecuta pe podisul tibetan; a doua zi urma sa pornim catre Zhangmu, care chiar daca tine administrativ tot de Tibet este de fapt o vale himalayana si nu o parte a platoului tibetan, adica a Tibetului geografic.

Tingri este un mic orasel tibetan asezat la mica distanta de granita cu Nepalul si de Himalaya; cocotat la vreo 4300 de metri inaltime, Tingri este faimos pentru vederile superbe pe care le ofera inspre celebrele culmi Everest si Cho Oyu, si adesea este utilizat ca baza de plecare pentru ascensiunile pe aceste mari varfuri himalayene.

Valea Yarlung, leaganul civilizatiei tibetane

Prima oprire obligatorie in Tibet ar trebui sa fie in valea Yarlung, pentru cel putin o duzina de motive: in valea Yarlung este locul nasterii civilizatiei tibetane, si tot aici s-a format primul regat tibetan, condus de dinastia Yarlung; in valea Yarlung sunt si primele manastiri buddhiste construite in Tibet, cum ar fi manastirea Samye, dar si orasul Tsedang, care a fost prima capitala a Tibetului; tot aici sunt mormintele stravechi ale primilor regi tibetani si mai multe locuri de pelerinaj legate de marele maestru Padmasambhava, parintele buddhismului tibetan.

Tibet: fluviul Yarlung Tsangpo

In India i se spune Brahmaputra, iar tibetanii ii spun Yarlung Tsangpo; este unul dintre marile fluvii ale Asiei, cu o lungime de 2900 de kilometri; izvoraste din vestul Tibetului, de langa Muntele Kailash, muntele sfant al tibetanilor si indienilor, apoi curge inspre est pe o lungime de 1700 de kilometri, la o altitudine medie de 4000 de metri; si dupa ce parcurge toata partea sudica a podisului tibetan curgand aproape paralel cu linia muntilor Himalaya, Yarlung Tsangpo se decide brusc sa isi schimbe cursul catre sud, undeva aproape de Birmania, si strapunge Himalaya pentru a intra in regiunea Assam, pe teritoriul Indiei, unde isi schimba numele in Brahmaputra; dupa care curge mai departe catre Bangladesh, unde se uneste cu fluviul Gange venit dinspre vest, formand o delta uriasa la intalnirea cu apele golfului Bengal, care ocupa aproape intreg teritoriul statului Bangladesh.

Tibet: chipuri, la 5248 de metri inaltime

Eram undeva inainte de Tingri, intr-o trecatoare frumoasa si ostila aflata la 5248 de metri inaltime, nu departe de Everest Base Camp; tibetanii de aici au chipurile atat de batute de vant si de soare, dar citesti pe ele ceva din forta Everestului.

Mindroling, Tibet: chipuri tibetane

Am fost fascinat de chipurile pelerinilor tibetani veniti la manastirea Mindroling, din valea Yarlung; sunt cu totii oameni simpli, imbracati mai degraba saracacios, dar pe chipurile lor se poate citi o pace si o impacare pe care prea rar o poti vedea pe chipurile occidentalilor.

Chitwan, Nepal: oameni si elefanti

Nepal: sadhu

Occidentalii s-au obisnuit sa viziteze subcontinentul indian in cautarea senzationalului, in toate formele lui: senzationalul unei culturi exotice si esential diferite, senzationalul unei istorii ce nu are nimic in comun cu tiparele istoriilor europene, senzationalul cadrului natural si al biodiversitatii naturale, senzationalul unei spiritualitati cu cateva milenii mai matura si mai fecunda decat cea a Europei.

Nepal: Parcul National Chitwan

Situat in partea central sudica a Nepalului, in regiunea de campie numita Terai, Parcul National Chitwan este o destinatie obligatorie pentru vizitatorii Nepalului. Parcul a fost infiintat in 1973, iar pana la sfarsitul secolului al 19-lea era cunoscut ca ”inima junglei”, si era locul favorit de vanatoare al nobililor nepalezi pe durata sezonului de iarna. Intins pe o suprafata de 932 kilometri patrati, intr-o zona cu clima subtropicala, parcul acopera o fasie de campie mlastinoasa de-a lungul raului Rapti si adaposteste exemplare din circa 700 de specii de animale, printre care rinoceri, elefanti salbatici, leoparzi, ursi, si chiar cateva exemplare de tigri bengalezi.

Nepal: cateva cuvinte din Lumbini

Lumbini, Nepal. Suntem in Terai, fasia sudica de campie a Nepalului, cu nimic mai putin caniculara si prafuita decat India de nord. Granita cu India e doar la cativa kilometri, Himalaya cu vaile ei racoroase a ramas in urma, inspre nord, iar aerul e greu si fierbinte ca al unui cuptor urias.

Lumbini este locul in care acum doua milenii si jumatate s-a nascut Buddha Sakyamuni. Sunt temple buddhiste peste tot prin Lumbini, apartinand chinezilor, japonezilor, coreenilor, vietnamezilor, tibetanilor si celorlalte natii cu credinciosi buddhisti. Lumbini este sfant pentru buddhisti, asa ca poate fi alaturat Meccai si Ierusalimului ca unul dintre locurile cele mai sacre ale umanitatii.

Ratacim prin cateva temple buddhiste, zdrobiti de soarele nemilos. La finalul zilei ajungem la un mic templu japonez. Care ofera, dezinvolt, epilogul cel mai potrivit pentru acea zi in Lumbini:

Kathmandu, Nepal: templul Pashupatinath

Asezat pe malul raului Bagmati, in Kathmandu, capitala Nepalului, templul Pashupatinath este unul dintre cele mai mari temple hinduiste din lume dedicate zeului Shiva (Pashupati). Templul a fost ridicat incepand cu secolul al V-lea si se afla pe lista patrimoniului mondial UNESCO; in Pashupatinath nu pot intra decat hinduistii, dar cei de alta religie decat hinduismul se pot bucura de privelistea sa de neuitat de pe malul opus al raului.

Undeva langa Targoviste

Nawang Khechog: Year In Tibet

Prima oara cand l-am auzit cantand pe Nawang Khechog la flautul lui fermecat eram in Dharamshala, capitala exilului tibetan si a lui Dalai Lama. Mi-a mers drept la inima, asa ca mi-am cumparat vreo doua cd-uri cu muzica lui, pe care le ascult cand am chef sa-mi aduc aminte de acele tinuturi indepartate.

Nawang Khechog s-a nascut in Tibet, iar dupa ocuparea de catre chinezi a Tibetului familia lui a facut la fel ca alte zeci de mii de tibetani: a ales calea exilului in India. In India a primit educatie monastica, iar timp de 11 ani a fost calugar buddhist tibetan; si se pare ca din acesti 11 ani a petrecut o perioada de 4 ani intr-o retragere ascetica undeva prin Himalaya, sub indrumarea lui Dalai Lama. In 1986 a emigrat in Australia si a inceput sa cante impreuna cu artisti occidentali, ajungand faimos pentru melodiile lui tibetane cantate la flaut; din care iata una aici:

Om Mani Padme Hum

Stiam ca este una dintre marile mantre ale buddhismului. Primul contact cu ea: imediat dupa sosirea in India, la aeroport; urcand in masina cu care trebuia sa facem drumul din Delhi pana in Dharamshala, am vazut mantra scrisa pe un fel de stegulet, agatat la loc de cinste inauntru; cu litere tibetane si latine, in rostirea tibetana: Om Mani Peme Hung. Rinku, soferul nostru nepalez, nu mai agatase nimic pe langa ea.

Yungchen Lhamo: Happiness Is...

Cea mai cunoscuta voce feminina a Tibetului. Numele ei, Yungchen, inseamna “Zeita Cantecului”, si i-a fost dat de un lama buddhist la putina vreme dupa nasterea ei, undeva aproape de Lhasa.

A parasit Tibetul ocupat de chinezi in 1989, cand avea 26 de ani; ca mai toti evadatii tibetani, Yungchen s-a indreptat mai intai catre Dharamshala, pentru a-l putea vedea pe Dalai Lama. Apoi s-a stabilit in Australia, iar mai tarziu in New York, a cunoscut succesul artistic in Occident, a cantat impreuna cu Sheryl Crow, cu Annie Lennox si cu alti artisti mari, iar cantecele ei pot fi auzite in "Sapte ani in Tibet" si in mai multe documentare despre Tibet.

Yoghinii din Tibet

Dharamshala, 22 octombrie 2009

Intr-o seara ne plimbam agale prin Dharamshala, cand ne pomenim ca pe strada inainteaza un sir lung de tibetani, cu lumanari in mana, inganand in surdina o litanie trista.

Erau multi calugari buddhisti, in straiele lor lungi si rosii. Erau si tibetani in varsta, cu spatele aplecat, mergand in tacere, cu ochii in pamant, ca si cum ar mai fi vazut destule siruri de lumanari ca acesta. Erau si cativa copii tibetani, care isi tineau lumanarile cu toata seriozitatea, pasind marunt in urma adultilor. Erau si cativa turisti europeni. Si erau si tineri tibetani care ridicau pumnii catre cer, cu ochii sclipind de ura.