miercuri, 12 martie 2014

High Tech, Low Life: care este misiunea bloggerilor atunci când presa nu-și face datoria?

Poate că voi v-aţi pus și până acum întrebarea din titlu, și poate că aţi obţinut de mult și un răspuns; eu am reflectat la ea doar după începerea protestelor din toamnă privind Roșia Montană, când pentru orice om de bună credinţă era limpede ca lumina zilei că mai toată presa României ascundea cu încăpăţânare adevărul despre amploarea protestelor. Însă postarea de azi nu e despre Roșia Montană, ci despre altceva...


Aseară am văzut filmul documentar High Tech, Low Life („Viaţă simplă, tehnologie complexă”), povestea a doi bloggeri chinezi care încearcă să scrie adevărul gol-goluţ într-o ţară în care autorităţile numai de așa ceva nu vor să audă. Poate știţi deja că în China de azi nu mai există doar un singur Mare Zid Chinezesc; cel din piatră, ridicat în antichitate pentru a opri invaziile popoarelor nomade din nord și cunoscut îndeobște ca The Great Wall of China, a fost dublat în zilele noastre de unul informaţional, numit ironic The Great Firewall of China: un uriaș aparat de cenzură a informaţiilor care vin sau pleacă din China pe calea Internetului.

Dar ce înseamnă acest The Great Firewall of China? În primul rând, blocarea unui mare număr de site-uri ce trateaza subiecte tabu în China, cum ar fi persecuţiile împotriva practicanţilor de Falun Gong ori împotriva tibetanilor sătui de ocupaţia chineză; în al doilea rând, blocarea accesului total sau parţial la Facebook, YouTube și multe alte site-uri și servicii online pe care noi, cei din lumea liberă, le considerăm banale; să adăugăm că si Twitter a fost multă vreme blocat în China, iar giganţii Yahoo și Google au mai multe servicii, printre care și Wordpress, Blogspot și Google+, ce apar de asemenea pe lista site-urilor blocate în China; iar toate acestea se întâmplă într-o ţară în care numărul utilizatorilor de Internet trebuie să fie ameţitor de mare, din moment ce populaţia totală depășește deja 1,3 miliarde de locuitori!

Ei bine, aceasta este gigantica provocare pe care o au de depășit cei doi bloggeri chinezi de care e vorba în High Tech, Low Life: la The Great Firewall of China se adaugă o presă cu totul aservită aparatului de stat, și dispusă să trateze cu tăcere și nepăsare criminală uriașele probleme cu care se confruntă China de azi: corupţie, poluare, sărăcie și tensiuni de toate felurile. Așadar acesta este contextul (deloc simplu, să recunoaștem cinsitit) în care merită pusă, cu toată răspunderea, întrebarea din titlu: care este misiunea unui blogger atunci când presa nu-și face datoria? Bloggerul fiind și el un om ca orice alt om, și nu musai vreun erou ce caută cu tot dinadinsul să-și piardă libertatea pentru postările sale.

Poate gândiţi că din moment ce noi trăim în lumea liberă nu merită să ne batem capul cu un asemenea subiect. Vă înșelaţi. Ceea ce s-a întâmplat în toamna lui 2013 cu protestele pentru Roșia Montană, când presa României a tăcut la unison și a preferat să relateze despre orice altceva numai despre proteste nu, demonstrează clar că presa liberă pe care ne-o oferă generos lumea noastră liberă este uneori surprinzător de crâncen aservită puterii, lăsându-ne doar să ne îmbătăm adolescentin cu o libertate iluzorie, de mucava. 

Însă e adevărat, în China nu există nici măcar iluzia...

Mai multe despre High Tech, Low Life puteţi citi aici, iar pe 18 martie și pe 23 martie îl veţi putea viziona în cadrul festivalului One World Romania, festivalul de film documentar dedicat drepturilor omului, ce se va derula în București între 17 și 23 martie și despre al cărui program puteţi citi aici; iar după ce vedeţi filmul aștept cu interes să îmi spuneţi părerea voastră onestă, indiferent că este una de blogger sau una de cititor de bloguri: care este misiunea bloggerilor atunci când presa nu-și face datoria?

Un comentariu:

  1. Azi am inteles ca in Turcia a fost blocat twitter-ul, deci... si vorba aia, Turcia e aici aproape si nici nu-i vreun „trib” ca sa le gasesti scuza.
    Oamenii nu inteleg doua lucruri:
    1. ca bloggerul nu e ziarist, ca poate sau nu informa, ca o poate face sau nu responsabil, dar ca bloggerul are ce o presa intreaga nu: libertatea de exprimare
    2. au apus vremurile cand citeai in manual/revista/ziar sau vedeai emisiunea si luai de bun dintr-o singura sursa. Acum trebuie sa cauti singur, sa te informezi si mai ales, sa iesi si zona comfortabila a ceea ce ti se serveste in cadre indoielnice - pana si omul de rand stie ca anumite televiziuni sunt mizerii, dar acelea i se adreseaza anume lui si nu are cultul alegerii.

    RăspundețiȘtergere