Portugalia, mini-ghid ici-colo

Frumoasă mai este Portugalia, și surprinzător de diversă de la nord la sud; mai ales având în vedere că este o ţară mică, doar cu puţin întrecută în mărime de jumătatea sudică a României, de la sud de Carpaţi și de Moldova; acestea sunt primele cuvinte care îmi vin în minte când mă gândesc la Portugalia, căreia simt că i-am ramas dator vândut: am călătorit prin ea și am plăcut-o fără rezerve, dar am tot amânat să scriu despre ea acest mini-ghid ici-colo; dar mai bine mai târziu, decat niciodată:

Lisabona, in diagonala

Am scris pana acum despre cele mai frumoase piete ale Lisabonei, Rossio, Praça da Figueira si Praça do Comércio din cartierul central Baixa, total reconstruit de marchizul de Pombal dupa cutremurul din 1755; am vorbit si despre cartierul Alfama cu a sa esenta de Lisabona, despre Belém cu superba sa arhitectura manuelina si despre experimentul futurist din Parque das Nações; am amintit ca trebuie neaparat sa vezi si Lisabona din miradouros si ca ar fi o eroare de neiertat sa nu vezi si Lisabona noaptea; iar dupa ce am vazut-o si ca pe un oras care canta ori ca pe un oras la tolerantei ar putea parea ca absolut sigur nu mi-a mai ramas nimic de spus despre Lisabona. Dar nu e asa, inca mi-a mai ramas de povestit despre cateva locuri; si nu orice locuri, ci printre cele mai frumoase locuri din Lisabona.

Lisabona: cele mai frumoase pieţe

Au ceva foarte aparte pietele Lisabonei; nu sunt neaparat niste piete spectaculoase si nici nu poti spune despre ele ca ar fi remarcabil de frumoase, dar au din plin ceea ce se cere unor piete: o atmosfera foarte personala, pe care o pastrezi in memorie dupa ce pleci de acolo asa cum o sticluta de parfum pastreaza mirosul si dupa ce parfumul s-a sfarsit; surprinzator, pietele din Lisabona nu par pietele unui oras mare si nici al unei capitale europene, si nici vorba sa reflecte gloria trecuta a unei foste capitale de imperiu colonial intins peste mari si tari; mai degraba au un aer usor desuet si provincial, ca ale unui oras uitat; si poate ca in asta sta si farmecul lor.

Lisabona: Alfama

Cladiri vechi acoperite de azulejo ciobit si de rufe intinse la uscat, stradute inguste strabatute de fotogenicul tramvai lisabonez, ulite in trepte, piete in care nu se intampla nimic dar iti vine sa ramai acolo si miradouros din care frumusetea romantica a cartierelor imprastiate pe dealurile Lisabonei iti taie respiratia, localuri cu muzica fado si cu mancare portugheza condimentata fara mila si oameni care nu se grabesc niciodata: acesta este cartierul lisabonez Alfama, cel mai vechi din intreaga Lisabona si cu stradute datand din vremea ocupatiei arabe; intins intre zidurile Castelo de São Jorge si malul raului Tejo, Alfama are un nume de origine chiar araba si pare a fi o esenta foarte concentrata de Lisabona, sau prototipul cartierului lisabonez in care timpul refuza sa mai curga; asa ca daca ajungi in Lisabona trebuie neaparat sa vezi si Alfama, ce mai incolo si incoace…

Lisabona: Belém

Belém inseamna in portugheza Betleem; habar nu am care e legatura acestui cartier din vestul Lisabonei cu acel loc din Tara Sfanta, insa stiu sigur ca daca vrei sa vezi ce inseamna goticul manuelin si sa iti faci o idee despre perioada de aur a istoriei portugheze - era descoperirilor geografice si a imperiului maritim portughez intins pe trei continente - trebuie sa vii in Belém.

Lisabona: Parque das Nações

Futurist si disonant fata de centrul Lisabonei, asa arata Parque das Nações, aflat la doi pasi de gara Estação do Oriente din nord-estul Lisabonei. Am ezitat daca sa il vad sau nu, pentru ca nu se anunta a atractie turistica tocmai conventionala, iar dupa ce l-am vazut deja ce as mai putea sa zic? Numai de bine, ca sa il viziteze si altii; si nu neaparat doar ca sa moara si capra vecinului…

Lisabona, din miradouros

Se zice ca Lisabona e construita pe sapte coline, precum Roma; sunt mai mult de sapte, din cate se pare, fara sa pot spune sigur cate sunt; insa e sigur ca fiind cladita pe dealuri Lisabona ofera niste privelisti fabuloase ale cartierelor si edificiilor sale intinse pe suprafata lin valurita a orasului; asa ca Lisabona are mai multe locuri pe inaltimi care iti permit sa te bucuri in voie de tabloul de sus al orasului; ele se numesc miradouros, locuri de belvedere.

Lisabona, noaptea

Lisabona noaptea este grozav de fotogenica; asta daca o vei privi doar cu ochi reci, de turist cu o camera foto in mana; insa daca vei uita si de camera foto din mana vei vedea mult mai mult de atat.

Lisabona, orasul care canta

Poate ca este doar o impresie superficiala, ramasa dupa vizitarea zonelor excesiv de turistice ale Lisabonei; sau poate ca asa este, Lisabona este orasul care canta si danseaza; se canta fado, ori morna caboverdeana a Cesáriei Évora, muzica africana de toate felurile si nu mai stiu cate genuri; un chitarist smulgea lacrimi in Castelo de São Jorge, iar un caine microscopic isi acompania stapanul ce canta la acordeon pe strada…

Lisboa, Cidade da Tolerância

Asa scria in mai multe limbi ale lumii pe zidul unei mici piete de langa piata Rossio: Lisabona, orasul tolerantei. Cred ca era vorba de piata Largo de São Domingos, si imi aduc aminte sigur doar faptul ca erau acolo adunati in grupuri guralive cateva zeci de africani, majoritatea in straie traditionale, parca dorind sa demonstreze ca nu este vorba doar de cuvinte frumoase, ci de o realitate de zi cu zi.