luni, 28 octombrie 2013

Ce se mai poartă prin Roșia Montană bucureșteană (6)

De data asta totul părea că este în favoarea jandarmilor: în piaţa Universităţii se strânseseră jandarmi mai mulţi și manifestanţi mai puţini ca în alte duminici, pancartele erau puţine și timide iar lumea aștepta într-o tăcere tensionată, rău-prevestitoare, cu ochii pe ceas: la ora anunţată pentru plecare spre Guvern nu s-a întâmplat nimic, și nici măcar nu a început obișnuita larmă; colac peste pupăză s-a anunţat în porta-voce că jandarmii au solicitat ca marșul să aibă loc pe trotuar și că manifestaţia nu ar fi fost autorizată; și totuși...

vineri, 25 octombrie 2013

Călătorii altfel: Free China - Curajul de a crede

Ai auzit vreodată de Falun Gong? Probabil că nu, dar să știi că este una din cele mai triste povești ale omenirii din ultimele două decenii: începând din 1999 zeci de milioane de practicanţi chinezi de Falun Gong au fost persecutaţi crunt de autorităţile Chinei comuniste, bătuţi, închiși, supuși unor presiuni uriașe pentru a abjura, torturaţi sau uciși…


luni, 21 octombrie 2013

Ce se mai poartă prin Roșia Montană bucureșteană (5)

Strângem laţul în jurul Parlamentului, se anunţa a fi deviza acestei duminici în familie pentru cei din Roșia Montană bucureșteană; dar se pare că linia roșie de care vorbea recent premierul a cam iritat mulţimea, așa că oamenii au ţinut cu tot dinadinsul să-i reamintească la fiecare sfert de oră: Ponta, nu uita, noi îţi tragem linia J... La finalul șirului de fotografii vei găsi și favorita mea de aseară; da, în pofida informaţiilor oficiale se pare că în România există și asemenea oameni...

vineri, 18 octombrie 2013

Se anunţă un week-end interesant

În București se anunţă un week-end cât se poate de interesant, cu de toate: mâncare asiatică, ceaiuri, expoziţie de meșteșuguri românești și tot așa; și pentru că în acest week-end mi-aș fi dorit să fiu la Timișoara, la Festivalul Baroc din Mica Vienă de pe Bega, veţi găsi și câteva cuvinte despre ce se întâmplă acolo.


luni, 14 octombrie 2013

Ce se mai poartă prin Roșia Montană bucureșteană (4)

Coifuri; da, coifuri se poartă mai nou în Roșia Montană bucureșteană, făcute din hârtiile verzi și roșii cu care oamenii au rămas după construirea frunzei gigantice din Piaţa Victoriei; însă veţi vedea mai jos și un ins mai original, care își făcuse din aceeași hârtie o frumuseţe de mitră papală; se văd semne tot mai clare că iubitorii de câini și ecologiștii Roșiei Montane tind să-și unească lozincile și vocile într-un strigăt comun împotriva a ceea ce au desemnat prin termenul „PDL și USL - aceeași mizerie” (tendinţă cât se poate de logică, în definitiv, de mirare fiind doar faptul că nu au făcut asta mai devreme); de notat că jandarmii au fost mai amabili ca niciodată, din moment ce și-au făcut poză de gup cu manifestanţii - așa cum puteţi vedea în prima fotografie; iar preferata mea de aseară este, la fel ca în alte dăţi, ultima fotografie. Acestea fiind zise, să ne vedem cu bine duminica viitoare J...

joi, 10 octombrie 2013

Mic tratat de mocăniţologie: despre mocăniţe și alte trenuri simpatice

Tren pe linie îngustă, care circulă prin zone de munte și este adesea tractat de locomotive cu aburi, ar fi definiţia consacrată la noi a mocăniţei; văzând însă lista obișnuită a mocăniţelor din România vei remarca imediat că pe ea figurează și trenuri care nu îndeplinesc toate aceste trei cerinţe, ceea ce mă face să cred că definiţia ar trebui lărgită: mocăniţele (și alte trenuleţe simpatice, mai mult sau mai puţin asimilate mocăniţelor) sunt mai degrabă acele trenuri din România a căror valoare economică este cu mult depășită de valoarea lor sentimentală, istorică și turistică; iar această poveste despre mocăniţe este…


luni, 7 octombrie 2013

Ce se mai poartă prin Roșia Montană bucureșteană (3)

S-au înmulţit dedicaţiile speciale, este ceea ce am observat ieri, în timp ce evaluam cu ochi critic ce se mai poartă prin Roșia Montană bucureșteană; de toate felurile: de la dedicaţiile individuale, pentru un singur fiu iubit al poporului (cum ar fi cea cu „Sclavus Maximus” și cea cu „Lingoule” - cărora le-aș da nota 10 cu felicitări, respectiv -10) până la dedicaţiile colective, pe listă / pomelnic de fii iubiţi ai poporului, înșiraţi pe pancartă cu răbdare de popă. Sunt tot mai încântat de colecţia mea de fotografii cu moda din Roșia Montană bucureșteană (asta fiind a patra postare din serie), și presimt că finalmente va ieși o frumuseţe de album despre simţul umorului la români, atunci când le dai cu cianură peste nas. Iar dintre fotografiile de aseară cel mai mult mi-a plăcut ultima; nu aș putea zice foarte exact de ce, dar nu-i așa că românii sunt frumoși?