marți, 31 decembrie 2013

Ce am mai scris pe ici-colo în 2013

Nimeni nu-i perfect, nici măcar eu, este una dintre vorbele de duh din portofoliul meu de comori de înţelepciune ici-colo, cu care eșuez adesea în încercarea de a-mi lăsa amicii muţi de admiraţie; așa că azi am de gând să ofer și o demonstraţie concretă că așa este, ratând ocazia de a sări peste momentul oarecum narcisist al bilanţului, pardon colindului ici-colo de final de 2013; pentru că ce poate fi mai frumos decât să îţi mai enervezi încă o dată cititorii în ultima zi a anului, amintindu-le cum te-au citit, pardon suportat cu stoicism, un an întreg? J


Anul trecut cam pe vremea asta v-am tot ameninţat că o să mai scriu niscaiva mini-ghiduri ici-colo, așa că m-am ţinut de cuvânt, cu cele două viteze ale melcului turbat (încet și pe loc), adăugând mini-ghidurile despre Portugalia, Timișoara, Dharamshala, capitala lui Dalai Lama și Darjeeling, regina dealurilor himalayene; și promit că o să mai adaug și în 2014 ceva mini-ghiduri ici-colo; cu aceeași viteză ca până acum, să fie clar…



Deja știţi bine că îmi place istoria, așa că la secţiunea ici-colo de călătorii în timp am mai adăugat o poveste Pe urmele regilor Ungariei: Castelul Buda; iar la călătorii spirituale am adăugat o postare despre cum a fost acasă la Dalai Lama, în Dharamshala, din care te vei putea convinge că lucrurile cu adevărat serioase, cum sunt călătoriile spirituale, trebuie musai abordate cu umor J... Și uitându-mă peste postările de anul ăsta văd că am scris destul de puţin despre Tibet, deși Tibetul îmi este tare drag și e unul din subiectele mele favorite; m-am răzbunat însă povestind pe LumeaMare.ro despre cum am ajuns la pasiunea mea pentru Tibetși recunosc, cei de la LumeaMare.ro au știut să mă provoace la maxim cu întrebările lor.


Anul acesta am mai scris și povești indiene (despre Majuli Island, o insulă tropicală în mijlocul uscatului, despre cum e la taifas cu thailandezii Indiei și despre sikhi, războinicii Indiei), povești hispanice (despre Málaga, citadela maură a lui Picasso, despre Cádiz, orașul flotei de aur și despre Córdoba, cele 1001 de nopţi ale Andaluziei) și firește, povești de acasă (despre Ţara lui Dracula, o uriașă gogoașă turistică, despre Marea noastră, altfel și despre Sulina, Marea și Delta la Europolis, care va avea și o continuare cât de curând).

Gurudwara Sis Ganj Sahib - Delhi, India




In 2013 am adăugat pe ici-colo.ro și o serie de postări cu fotografii despre ce se mai poartă prin Roșia Montană bucureșteană, care îmi sunt foarte dragi; s-ar putea obiecta că până în acest moment manifestaţiile legate de Roșia Montană nu au adus nimic concret și sunt, vorba unui vechi cântec, vânare de vânt; nimic mai puţin adevărat, din moment ce ele au dovedit limpede ca lumina zilei că împotriva aparenţei de stupid people românii sunt în stare să se ridice, cu miile și chiar cu zecile de mii, pentru a trăi într-o ţară normală; oricum, ceea ce a fost până acum mi se pare a fi doar un foarte bun început, așadar ai câștigat, continuă, ai pierdut, continuă...


Bun, dar ce aţi citit voi cel mai mult din ce am scris eu anul ăsta? În primul rând, Mic tratat de mocăniţologie: despre mocăniţe și alte trenuri simpatice, care a avut așa căutare încât a ajuns, cât ai zice mocăniţă, în topul celor mai citite postări ici-colo; în al doilea rând se pare că v-a plăcut Ești un om liber! (gusturile nu se discută, nu-i așa? J…), la care voi scrie și o continuare imediat ce mă voi confrunta până la capăt cu ce înseamnă să fiu liber; iar a treia postare foarte citită anul acesta a fost Cele mai frumoase pieţe din România, chit că are aproape numai fotografii și doar câteva cuvinte; însă mi-e clar că majoritatea cititorilor au fost timișoreni, fuduli nevoie mare că cea mai frumoasă piaţă din România e Piaţa Unirii din Timișoara, adică tăt Banatu-i fruncea...

Piaţa Unirii din Timișoara

Una peste alta trebuie să recunosc că în 2013 am fost destul de leneș, și la scris, și la călătorii; dar nu mă grăbesc niciunde și în mod sigur nu am niciun plan de îndeplinit: scriu pentru că pot, doar din plăcere și numai ce îmi trăznește mie prin cap; sunt grozav de încântat că pot face asta, iar vis-à-vis de ici-colo.ro nu am niciun fel de dubii: sunt un om liber, iar ici-colo.ro este locul meu de joacă. Uneori am dubii foarte serioase că sunt un blogger de călătorii și nu un simplu povestitor, și au fost multe clipe când m-am gândit ce bine era dacă aș fi avut un hobby mai lejer, ce să-mi mănânce mai puţin timp și energie; însă nimic nu se poate compara cu mulţumirea pe care o am atunci când isprăvesc de scris despre unul dintre locurile prin care am călătorit; rămân convins că am ceva de înapoiat locurilor pe care am avut norocul să le văd și încerc să fac asta povestind despre ele aici, pe ici-colo.ro; așa că doar atunci când isprăvesc de scris despre un loc simt că mi-am finalizat cu bine călătoria prin el.


Închei aici, cu precizarea că fotografiile de mai sus sunt cele pe care voi le-aţi frunzărit cel mai mult pe pagina de facebook a ici-colo.ro, anul acesta; așa că nu mi-a mai rămas decât să vă urez de să mă ţineţi minte: în 2014 să vă fâţâiţi ici-colo prin lumea mare pe unde v-o plăcea vouă mai mult, din când în când să vă uite Dumnezeu prin Indonezia, ca pe Big Bule de la amplecat.ro, ori prin Londra, ca pe Mihaela de la vacantevacante.ro, iar dacă ţineţi musai să treceţi prin aventuri de pomină în Himalaya să aveţi noroc cu carul și să le finalizaţi cu bine, ca să le povestiţi și altora; una peste alta în 2014 să fiţi orice vreţi voi - oameni de succes, vindecători, povestitori, dar musai să vă iubiţi semenii… La Mulţi Ani!


4 comentarii:

  1. multumesc domnule :-P
    la multi ani plini de calatorii!

    RăspundețiȘtergere
  2. "doar atunci când isprăvesc de scris despre un loc simt că mi-am finalizat cu bine călătoria prin el" - subscriu intru totul la chestia asta

    RăspundețiȘtergere